Dacă economia românească ar fi un factor mai însemnat în economia mondială, atunci s-ar putea să ajungă în vizorul lui György Soros, care eventual ar paria împotriva leului, așa cum făcea la vremea respectivă împotriva lirei sterline. În acest caz l-am putea acuza pentru perspectivele în descreștere ale economiei românești pe anul viitor. Suntem prea insignifianți pentru Soros și pe deasupra suntem capabili noi înșine să o dăm în bară, nu avem nevoie de sprijin din afară.
De mai mult de șaptezeci de zile derulează criza guvernamentală, rezolvarea care se conturează încet și nesigur, în acest an nu va avea nici un efect benefic concret asupra economiei. Opinia publică este încă preocupată cu pandemia, din cauza numărului mare de decese. Creșterea inflației temporar depășește pragul de sensibilitate publică, mai ales dacă este vorba de majorarea prețurilor la curent electric, gaze sau carburanți.
Nu sunt medic, dar știu, că în general simptomele, semnele indică prezența unei boli. Neluarea în seamă a acestora conduce la agravarea bolii. Similar se întâmplă și în viața economică. E de notorietate publică faptul, că politicienii din arcul guvernamental prezintă partea plină a paharului, înșiră acele date, cifre care le sunt favorabile. Cei din opoziție procedează invers.
De șaptezeci de zile parcă toate partidele ar fi concomitent atât la guvernare, cât și în opoziție. În această situație duplicitară, unii bat palma cu cei pe care cu o lună-două în urmă prin hotărârea congresului i-au declarat inamici pe veci și acum împreună își împart ministere, iar alții, cu ochi ageri scrutează posibilitatea ajungerii la cârma țării, dar între timp se pierde din vedere esențialul, economia.
Nimeni nu se îngrijește de întocmirea, aprobarea și gestionarea proiectelor concrete pentru utilizarea avansului de 3,7 miliarde de euro din PNRR aprobat cu întârziere de Comisia Europeană. Nu demult Florian Cîțu prezenta ca succes reconfirmarea de către agențiile internaționale a ratingului României la BBB-/A-3, care de fapt este ultima treaptă din categoria încă recomandată investiției. Nimeni nu s-a lăudat cu faptul, că vinerea trecută ratingul Bucureștilor, care reprezintă 20% din economia României este la BBB-(pespectivă negativă).
Unde mai este euforia din această vară, speranțele relansării economice datorită turismului de litoral, promisiunile congreselor partidelor cu privire la soluționarea rapidă a crizei guvernamentale?
Practic economia abia a ieșit la suprafață după criza din 2020, cățărându-se pe scara inflației crescânde, a supraîncălzirii economiei, a uriașei îndatorări publice, scăpând din mînă hățurile echilibrului bugetar. În acest timp, sub efectul concertat al oportunităților ratate în 2021, al crizei guvernamentale și al pandemiei, s-au deteriorat perspectivele anului curent și în mai mare măsură a anului 2022. Se prefigurează încetinirea ritmului de dezvoltare a economiei în SUA, China și UE. În România deteriorarea perspectivei este mai accentuată. Creșterea PIB-ului în 2022 abia va atinge 4%, iar inflația ESA din acest an de 8% nu va coborî la anul sub 6,5-7%.
Multe măsuri ar trebui luate cât mai curând, începând cu rectificarea bugetară din acest an și adoptarea bugetului de stat pentru 2022 încă în decembrie.
Și din acest motiv am avea nevoie de o coaliție guvernamentală cu susținere parlamentară stabilă.
Lakatos P.
