Programul, scopurile, proiectele coaliției guvernamentale sunt frumoase, dar conform zicalei: -drumul spre iad e pavat cu intenții bune. Nu vizionez apocalipsa, mă refer la posibilitatea ca văzând datele concrete, după adoptarea de către Parlament a bugetului de stat pe anul viitor, o să ne trezim la realitate cu gust amar.
Până atunci se încearcă pregătirea noastră psihologică. În această săptămână mi-a anunțat furnizorul de energie electrică dublarea prețului actual începând cu 1 ianuarie, iar furnizorul de gaze majorarea de două ori și jumătate. Vom vedea practic cât va fi compensarea promisă.
Problema cu bugetul de stat pe 2022 constă în faptul, că atât PSD, cât și PNL vor să-și țină promisiunile, ceea ce e lăudabil. Însă, dacă țin cu toți dinții de majorarea salariului minim, a pensiilor, a altor forme de sprijin social, concomitent cu păstrarea cotei unice de impozitare, nemajorarea impozitelor, neîntroducerea de impozite noi, atunci veniturile nu vor acoperii cheltuielile. Diferența se poate asigura prin împrumuturi, cu dobânzi crescânde peste 5%, astfel datoria guvernamentală de 35% din 2019, va crește anul viitor la 51,8%. Nu se vor îndeplini angajamentele asumate față de UE în PNRR.
Bineînțeles pe hârtie se realizează echilibrul, dacă economia crește în ritmul prognozat și toate veniturile proiectate se realizează conform așteptărilor superoptimiste. Așa ceva nu s-a întâmplat nici o dată în ultimii 31 de ani.
Preconizata dezvoltare a economiei cu 4% anul viitor se poate realiza în mare măsură prin stimularea consumului, deoarece avansul aprobat de UE de 3,8 miliarde de euro va fi disponibil abia în decembrie, astfel vor întârzia investițiile viitoare.
Inflația care în ritm rapid a ajuns la 8%, va scădea mai lent, și ținând cont de prețul gazului și al energiei electrice, nu va coborî sub 6% anul viitor.
Majorarea necesară a cheltuielilor sociale face imposibilă reducerea deficitului bugetar de 8% din acest an, la 6,2% anul următor. Ținta de deficit se poate atinge totuși, ca până acum, renunțând la unele investiții, iar acum, prin asigurarea resurselor pentru marile investiții exclusiv din PNRR. Cunoscând faptul că până acum rata de absorbție a fondurilor europene este redusă, de 53,66%, ceea ce pune serios sub semnul întrebării realizarea indicatorilor previzionați ai bugetului de stat pe anul 2023.
Atunci ne vom trezi la realitate a doua oară.
Lakatos P.
