Cadoul guvernamental de Crăciun: – clarviziune. Parlamentul României a adoptat Legea bugetul de stat pe anul 2022, astfel se poate vedea clar ceața în care se afundă situația economică din anul următor.
În sporturile de echipă se poate întâmpla ca o fază electrizantă, o înlocuire neașteptată să influențeze decisiv scorul final. În politica economică rar se produce așa ceva.
În locul dictonului tradus greșit, excepția întărește regula, analiștii economici utilizează sintagma excepția confirmă regula, traducerea corectă din latină a citatului ”exceptio probat regulam”.
În politica economică trendul, direcția de dezvoltare este definitorie. Un guvern ar trebui să-și fundementeze politica economică pe direcția de dezvoltare, pentru care indicatorii macroeconomici ai bugetului de stat asigură cadrul necesar.
Excepție poate să constituie anul premergător alegerilor parlamentare, cum se întâmplă acum în Ungaria, când promisiunile electorale ale partidelor suprascriu raționalul. Constrângerile din anul următor reprezintă practic revenirea la direcția de dezvoltare, deci confirmarea regulii.
Bugetul de stat al anului următor, adoptat cu rapiditate record de către majoritatea parlamentară, în unele domenii limpezește situația, în altele prefigurează soluții care se pierd în ceață.
S-a confirmat deja, că veniturile bugetare supraoptimist dimensionate nu acoperă resursele necesare aplicării în practică a înlesnirilor sociale promise.
Ulterior se va putea justifica cu faptul că la vremea respectivă nu existau datele execuției bugetare pe ultimele trei luni din acest an, care în final au fost mult sub așteptări. Acest argument este valabil și în cazul economiilor Germaniei, Franței, Italiei, care determină masiv situația Uniunii Europene și cu atât mai mult economia deschisă a României. La revigorarea economiei nu va ajuta nici valul patru și cinci al pandemiei.
Partidele coaliției guvernamentale s-au străduit ca măcar pe hârtie să asigure resursele necesare pentru o parte din promisiunile lor electorale.
Reprezintă o problemă amânarea din nou a reformei din administrația centrală, care ar fi contribuit la creșterea constantă a veniturilor bugetului de stat și la reducerea cheltuielilor excesive (creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, reducerea cheltuielilor administrației centrale supergonflate).
Nu se prefigurează nici o soluție pentru compensarea creșterii prețurilor la gaze, carburanți și energia electrică în domeniile economice energofage, ceea ce ar contribui la reducerea inflației.
Din cele 21 de condiționalități ai PNRR-ului doar 3 au fost finalizate, deși termenul promis este 31.12.2021. În acest condiții sunt puține șanse ca cele 3 miliarde de euro promise să fie la timp absorbite, cu toate că în buget figurează ca resursă pentru investiții.
Concluzionând, dacă bugetul de stat în 2022 s-ar realiza în final în procent de peste 90%, s-ar crea bazele introducerii euro în 2029 și pornirii reformelor mult promise.
Dar 2023 va fi an premergător alegerilor parlamentare și prezidențiale.!!!
Lakatos P.
