La sfârșitul săptămânii trecute am petrecut câteva zile în Budapesta. Cu ocazia plimbărilor prin centrul istoric, am constatat că în fieful opoziției unite, raportul afișelor electorale uriașe este de douăzeci la unu, în favoarea FIDESZ.
Majoritatea acestora, similar retoricii FIDESZ, prin mesaje negative denigrau opoziția. Am fost surprins, deoarece la alegerile parlamentare din România, pe afișele electorale nu am văzut așa ceva.
În România după 1990 nici un partid politic nu a obținut singur majoritatea în Parlament și nici o coaliție în aceași configurație nu a guvernat în două mandate consecutive.
Aceasta explică de ce nu s-a realizat, ca în Ungaria, un tip de Sistem Național de Cooperare, o putere statală centralizată, fără ”limitări și echilibre”, o dictatură guvernamentală care dispune de toate mijloacele pentru inițierea unei psihoze de masă.
Modelul bine fundamentat, pregătit din timp în acest scop, e simplu și eficient. În ultimii doi ani autoizolarea persoanelor din cauza pandemiei și frica, anxietatea generată de războiul din Ucraina au favorizat aplicarea modelului.
Această situație poate fi caracterizată cu un citat din cartea ”Violarea minții” de Joost Meerloo:
Dacă la logică se poate răspunde cu logică, în cazul ilogicii nu se mai poate [răspunde cu logică]. [Această situație] îi aduce în confuzie pe cei care gândesc logic. Marele minciuni și nonsensul repetate în mod constant apelează mai mult la emoțional (…) decât la logică și rațiune. În timp ce oamenii caută încă contraargumente rationale la prima minciună, exponenții totalitarismului îi asaltează cu o alta.
În viața de zi cu zi televiziunea, internetul, smartphone-urile și rețelele de socializare fac posibilă inducerea fricii, manipularea eficientă a modului de gândire.
Să analizăm formarea ultimei psihoze în masă.
Guvernul Ungariei, pregătindu-se de alegerile parlamentare din aprilie, a plafonat până-n mijlocul lunii mai la 480 forinți (1,28 euro) prețul carburanților la pompe, provocând pierderi însemnate firmelor de distribuție.
Conducerea MOL a încercat micșorarea pierderilor prin filiala sa, MOL România, care nu trebuie să se conformeze (Guvernul României nu este în campanie electorală).
Un proprietar de stație de benzină din Bihor, care cu 7,6 Lei (1,54 euro) vindea litrul de benzină achiziționată de la MOL România, miercurea trecută numai cu 8,6 lei (1,74 euro) a putut achiziționa carburantul. Mai mult, i s-au pus în vedere majorări ulterioare.
A început să vândă cu 11 lei (2,22 euro) litrul. În câteva ore în toată țara s-au format cozi uriașe. Lumea dorea să facă provizii la un preț mai scăzut.
După părerea mea în formarea ”flashmoburilor” la stațiilor de carburanți o contribuție importantă au avut și unele părți interesate.
Premierul anunța, cu jumătate de gură, că nu sunt probleme în aprovizionarea cu carburanți, nu sunt motive de panică și a dispus efectuarea de controale. N-a mai adăugat că cei ”interesați” sunt mulțumiți.
Statul a încasat sume fabuloase din acciza la carburanți. În urma controalelor prețurile au fost micșorate, dar la toate stațiile au ajuns la un nivel mai mare ca înainte.
Pentru MOL România amenda de 20.000 euro e un fleac și oricum se poate contesta în instanță.
Din păcate, nici ulterior formării unei psihoze în masă nimeni nu cercetează ”cui prodest”, cui folosește ?
Lakatos P.
