Războiul înseamnă pierderi, austeritate, tragediile familiilor și comunităților din țările beligerante. Așa este acum în Ucraina. Ar trebui oprită cât mai repede vărsarea de sânge.
Războiul afectează atât Europa cât și economia mondială. Analiști economici de marcă prevestesc stagflație în Europa (rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau e recesiune).
Practic rata înaltă a inflației înghite majorările salariale, banii consumatorilor se devalorizează, ei pot cumpăra din ce în ce mai puține mărfuri din salar, se reduce consumul, scade profitul firmelor, se împuținează investițiile, producția stagnează sau scade.
Consecințele negative ale războiului sunt utilizate de elita politică din țările vecine în interes propriu. Câteva exemple cu privire la distragerea atenției opiniei publice.
Guvernele pun pe seama războiului rata înaltă a inflației de 10 %, deși încă în Ianuarie în Ungarie a fost de 7,9 %, în România de 8,35 % cu tendință de creștere.
Prezentarea cauzelor reale ale creșterii e în defavoarea guvernelor.
Probabil din cauza conflictului armat din vecini nu este de actualitate evaluarea miniștrilor, analizarea întârzierilor în implementarea proiectelor din PNRR, bâlbele în acordarea compensațiilor la facturile de curent și gaze.
Nu se cuvine în această situație complicată verificarea tezei de doctorat din 2003, acuzată de plagiat, a primului ministru Nicolae Ciucă. De aceea a fost blocată cu motive sus puse de Parchetul de pe lângă Înalta Curte.
Viktor Orbán a solicitat de la Comisia Europeană deblocarea fondurilor destinate Ungariei de 5.800 miliarde de forinți pentru activități umanitare în criza refugiaților din Ucraina.
În aprilie anul trecut nu a solicitat partea de împrumuturi, ceea ce reprezenta mai mult de jumătate din totalul alocat, deoarece era condiționată de scopurile utilizării și de control ulterior.
În realitate nu pentru grestionarea crizei umanitare a cerut banii, UE având deja alte fonduri asigurate în acest scop.
Cei 10 miliarde de forinți, deficit acumulat în ultimii 2 ani, au fost majorați în acest an în două luni cu 1.500 miliarde de forinți, cheltuiți cu promisiuni electorale. Trezoreria este goală, iar cadrele didactice demonstrează pentru acordarea majorărilor salariale promise.
Președintele Klaus Iohannis a devenit mai activ, încercând să recupereze nerealizările din politica externă a ultimilor 8 ani, prin acțiuni diplomatice legate de războiul din Ucraina.
Obținerea de capital politic pe seama suferințelor altora nu este ”comme il faut” (cum se cuvine).
Lakatos P.
