În ultimii ani politicienii din România, care au pierdut alegerile, sau care nu au fost cooptați în coaliția guvernamentală, deseori făceau aluzii la statul paralel.
Existența statului paralel poate fi subiect de dezbatere, sunt argumente pro și contra, dar e imposibil de dovedit, cei care acuză doar ulterior fac referire la el.
În legătură cu evenimente tragice din ultimii treizecișidoi de ani (Tg.Mureș, Piața Universității București), cu falimentele răsunătoare care au afectat zeci și sute de mii de cetățeni (Bancorex, Banca Agricolă, Banca Internațională a Religiilor, City Asigurări, Blue Air), precum și cu achiziții publice de amploare supraevaluate, totdeauna au apărut interese și legături cu serviciile secrete.
Ironia sorții, că în cazul unor hotărâri guvernamentale de succes, e adevărat puține la număr, nimeni nu a făcut referire la statul paralel și nici reprezentanții acestuia nu s-au grăbit să culeagă laurii succesului.
Stat paralel și/sau guvern din umbră?
Văzând performanțele actualului guvern de coaliție și faptul că nu a adoptat nici o strategie pe termen mediu pentru obținerea independenței energetice și reducerea sub 10% a inflației, pot exista mai multe explicații.
Conform primei, șefii statului paralel sunt indeciși, adoptă tactica tragerii de timp, ca ulterior să pescuiască în ape tulburi. Metodă practicată deja cu succes.
Cealaltă explicație, după mine mai verosimilă, este că guvernul de coaliție acționează ca un guvern din umbră.
Esența guvernului din umbră: -a prezenta cum ar acționa în anumite situații, dacă s-ar afla la guvernare.
Atât PSD cât ți PNL, anunță separat soluții salvatoare, ca și cum ar fi în opoziție nu la guvernare, dar împreună nici până acum nu au elaborat un program pentru anii următori care să țină cont de condițiile schimbate. Momentan se sfătuiesc cum să treacă țara prin iarna următoare.
În cazul Covid-19 s-a confirmat că după trecerea pandemiei nimic nu va fi ca înainte.
Încheierea cândva a războiului ruso-ucrainean nu va aduce înapoi optimismul din vara anului 2021, nici prețurile de atunci ale energiei electrice, gazului și carburanților. Nici dacă, asta promite Viktor Orbán, care spune că războiul cauzează toate scumpirile.
O parte din statele Uniunii Europene, inclusiv România, vor trebui să remodeleze termenele țintă ale Pactului Ecologic European, dacă vor independență de gazul și petrolul rusesc, fără să-și adâncească în recesiune propriile economii.
Pentru acest deziderat avem nevoie nu de un guvern din umbră având majoritate de două treimi, ci de un guvern de coaliție determinat, hotărât să adopte și să pună în practică programe concrete pe termen mediu și lung, pe mai multe cicluri parlamentare.
Lakatos P.
