După 1945 cuceririle teritoriale, războaiele pentru ocuparea statelor vecine a devenit tabu. Dacă reușește invazia rusească în Ucraina și se încalcă acest principiu, va încuraja și pe alții să facă la fel.
Premise
După ce Rusia prin ”operațiuni militare speciale” a ocupat teritorii ucrainene de peste 90 de mii de kilometri pătrați, aproape cât teritoriul Ungariei, omul păcii Viktor Orbán în interviul exclusiv dat cotidianului Mandiner la 3 martie 2022, solicită tratative de pace urgente: ”Întrucât superioritatea militară e de partea Rusiei, e doar chestiune de timp să înceapă tratativele.”
Se poate constata cu ușurință, că Viktor Orbán era așa de sigur de victoria lui Putin (speră și acum), încât a declarat cu nonșalanță: ”Nu recurgem la veto, nu împiedicăm Uniunea Europeană să aplice sancțiuni împotriva Rusiei. Acum unitatea Uniunii este cel mai important.”
Ce a urmat ?
Ucraina cu sprijin NATO și UE a echilibrat raportul de forțe militare. Sancțiunile aplicate, pe care le-a votat și Viktor Orbán, au afectat economia rusească, dar războiul se prelungește deoarece, din motive diferite, nici una din părțile beligerante nu poate accepta situația la care s-a ajuns.
După obținerea din nou a unei majorități de 2/3 la recentele alegeri parlamentare, în condițiile unei inflații galopante, Viktor Orbán și-a dat seama că din cauza risipei din campania electorală resursele bugetare s-au diminuat drastic.
Cu toate că din cauza creșterii prețurilor cresc veniturile din taxe și impozite, fără fondurile europene e inevitabilă majorarea gradului de îndatorare sau recesiunea economică, dacă concomitent trebuie soluționate problemele sociale crescânde.
Colac peste pupăză, preșul gazului la bursa olandeză TTF din iulie a scăzut la nivelul dinaintea războiului, devenind mai ieftin ca cel din contractul încheiat cu Gazprom, cu care se justificau gesturile în favoarea rușilor.
Sabia vetoului s-a știrbit, conducătorii Uniunii s-au plictisit de ”dansul păunului”, iar Orbán rămas fără aliați semnificativi a fost nevoit să mute.
La stânga-mprejur !
E o comandă militară de întoarcere înapoi prin învârtire de 180⁰. Orbán deocamdată face întoarcere doar de jumătate.
În situația de urgență (stare de pericol), valabilă până la sfârșitul lui iunie în Ungaria, unde au început intense investiții în domeniul militar, doar un cerc restrâns din conducerea FIDESZ a fost informat în ianuarie despre necesitatea unor schimbări.
În comunicarea guvernamentală către populație a rămas placa veche, conform căreia cei de la Bruxelles: ”ne lovesc, ne bat, ne mușcă, primim șuturi”.
Jumătate de întoarcere arată și faptul, că după aproape doi ani, Ungaria solicită totuși împrumutul oferit de Uniune, pe care inițial a refuzat.
Explicația e simplă. Președintele Băncii Naționale a Ungariei, György Matolcsy, în decembrie a prezentat opiniei publice situația dezastruoasă a economiei și cauzele devalorizării forintului.
În ultimele săptămâni agențiile de rating, atât Fitch Ratings cât și Standard & Poor`s au revizuit în scădere ratingul Ungariei, ceea ce poate majora costul împrumutului pe piața liberă.
Întoarcerea la stânga-mprejur la început merge mai greu, trebuie exersat.
De exemplu la 9 ianuarie Comisia Europeană a transmis printr-o scrisoare că nu sprijină în cadrul programului Erasmus (Schema de Acțiune pentru Mobilitatea Studenților), acele instituții de învățământ conduse de așa numitele ”fundații publice”, la care în consiliile de conducere sunt politicieni apropiați guvernului, numiți pe viață.
Comisarul european pentru educație, Tibor Navracsics, s-a declarat surprins de această știre. Ulterior s-a aflat că se știau încă din decembrie obiecțiunile Uniunii.
La 12 ianuarie Gergely Gulyás, ministrul coordonator al Cancelariei prim-ministrului, a declarat că executivul de la Budapesta va sesiza Curtea Europeană de Justiție.
La 25 ianuarie Tibor Navracsics a anunțat că în martie, prin două modificări legislative nu prea complicate, vor satisface așteptările Bruxellesului.
Situația e similară și în cazul mecanismului de condiționalitate privind statul de drept. Guvernul promite tot, pentru că are mare nevoie de fondurile europene.
Războiul din Ucraina foarte probabil se va prelungi cel puțin până la alegerile prezidențiale din SUA din 2024, așa că Viktor Orbán are de ales dintre două soluții.
Îndeplinește gradual condiționalitățile impuse de UE pentru restabilirea statului de drept, ceea ce va reduce din puterile sale, dar primind fondurile va putea consolida situația economică și câștiga astfel următoarele alegeri parlamentare, însă fără să obțină 2/3.
Varianta a doua e continuarea politicii de până acum cu fluturarea posibilității ieșirii din UE (Huxit), dar fără aliați semnificativi, în lipsa fondurilor europene restructurarea economiei energofage și relansarea economică e imposibilă.
Nemulțumirile crescânde ale populației pot produce un final neașteptat.
O atenționare serioasă pentru Orbán e rezultatul alegerii președintelui Cehiei. Cel mai important aliat al său, populistul Andrei Babis a fost învins categoric de generalul în rezervă de 61 de ani Petr Pavel, cu convingeri pro-occidentale.
Lakatos P.
