În sport nu există așa ceva, dar în viața politică din România da. Șahiștii cunosc învățătura, conform căreia frecvent se pierde acea partidă, în care se refuză propunerea de remiză și se forțează câștigarea.
UDMR a pățit așa, a mers până la zid. Nu a învățat tactica lui Viktor Orbán, care se opune până-n penultimul moment, după care totuși votează sancțiunile respective și caută să obțină compensații în altă parte.
Învățăminte
Cunoscând raportul de forțe din parlament, n-a fost de bun augur cochetarea cu eventuala părăsire a coaliției guvernamentale, dând astfel idei și șanse de atac președinților filialelor liberale din Transilvania, în evidentă pierdere de voturi.
Era previzibil că după rotirea premierilor, cum s-a întâmplat și în cazul fostului președinte Florin Cîțu, va începe lupta pentru președinția PNL (nici președinția lui Nicolae Ciucă nu va fi de durată).
Atitudinea pro-PNL a președintelui Klaus Iohannis era cunoscută, noutate fiind doar mojicia de care a dat dovadă la consultări.
Volens nolens l-a desemnat ca premier pe Marcel Ciolacu, dar un eșec al lui în guvernare ar conveni liberalilor.
Hunor Kelemen nu a calculat ce situație ingrată e, cu un an înaintea alegerilor, să fii în barca opoziției lângă USR și AUR.
La negocierile politice numai atunci poți fi dur și să dai ultimatum, mai ales în public, ceea ce ar fi trebuit evitat, dacă dispui de atuuri de necontestat. UDMR nu a avut.
Apărarea drepturilor minorităților se poate realiza mai ușor în coaliția guvernamentală, decât în opoziție.
Consecințe
Pentru alegerile din anul următor e foarte greu de elaborat o strategie eficientă, mobilizatoare, deoarece:
- la alegerile europarlamentare propaganda anti-Bruxelles a lui Viktor Orbán, sloganul ”și în afara Uniunii este viață”, va ține pe mulți departe de urna de vot
- la alegerile locale se conturează deja că PSD și PNL vor avea candidați comuni pentru funcțiile de președinte al consiliului județean în județele Mureș si Satu Mare și de primari în reședințele de județ.
- La alegerile parlamentare va fi foarte greu de elaborat o strategie intensivă în opoziție, deoarece, pe de o parte într-o oarecare măsură UDMR este responsabilă de neînfăptuirea reformelor preconizate, pe de altă parte, dacă propune noi soluții, va fi întrebată de ce nu a venit cu ele cât era în coaliția guvernamentală
Cunoscând apetitul partidelor guvernamentale pentru funcții de împărțit propriilor membrii, reprezentanții UDMR și din teritoriu nu se pot aștepta la ceva bun.
E greșită asimilarea cu sindromul Stockholm a eventualelor relații și înțelegeri parlamentare cu PSD. Acest lucru poate ajuta UDMR în promovarea și eventual adoptarea unor inițiative legislative pe linie economică și socială. Și după alegeri va exista viață politică.
Dacă UDMR se va victimiza în continuare, o parte și mai mare a maghiarilor din România vor vedea în Viktor Orbán singurul salvator al națiunii maghiare.
În orice rău e și-un bine. Conducătorii UDMR vor avea mai mult timp pentru consiliile locale și filialele din teritoriu, mai ales în perspectiva alegerilor viitoare.
Lakatos P.
