Președinți de stat, premieri autoritari, dacă situația economică din țările lor nu permit auto-lauda, cu precădere amăgesc opinia publică prezentând starea și mai proastă din alte țări.
Astfel mass-media guvernamentală enumeră exclusiv date autohtone pozitive, presărate cu unele negative din afară.
Având în vedere propaganda guvernamentală de succes din Ungaria, s-ar putea crede, că împreună cu comitatele și ișpanii de odinioară, s-au întors și vremurile fericite din timpul împăratului Franz Joseph al Austriei. (Poate în Austria).
Că ceva nu e în regulă în Ungaria cu situația euforică sugerată, o arată noile cifre ale Eurostat, agenția de statistică a UE, publicate în decembrie, în legătură cu statele cele mai fericite, respectiv nefericite ale Uniunii.
Deoarece din 2017directorul general al Eurostat este Mariana Kotzeva, în prealabil director adjunct, și nici metoda statistică nu s-a schimbat ca în Ungaria, nicio umbră nu planează asupra obiectivității clasamentului.
Sondajul pe baza auto-declarațiilor însumează ce spun cetățenii, cât de mulțumiți sunt de propria viață, care este gradul lor de optimism, respectiv pesimism.
Primele trei cele mai fericite țări în ordine: Austria, Polonia, România.
În cazul medaliatului cu bronz, o cercetare mai adâncă și atotcuprinzătoare ar trebui să arate de ce se simt mai fericiți românii decât nemții, care sunt pe penultimul loc, în fața bulgarilor.
În lumina statisticii, presupunerea că, cu cât mai bogată e o țară, cu atât mai fericiți sunt locuitorii ei, nu se adeverește.
După părerea mea, populația României percepe dezvoltarea țării și în pofida criticilor antiguvernamentale numeroase, prezente în mass-media, apreciază chiar și micile îmbunătățiri ale situației lor.
Ungaria se situează printre codați, a șasea din urmă. Acest lucru denotă că în ciuda propagandei guvernamentale de succes ungurii sunt mai nefericiți decât media Uniunii.
Organizația Națiunilor Unite întocmește anual clasamentul țărilor lumii pe baza indexului fericirii, cu titlul Wordl Happiness Report.
În evaluarea fericirii oamenilor, la fiecare țară se au în vedere următoarele:
- bunăstarea materială pe baza produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor
- de ce sprijin social pot beneficia indivizii în dificultate
- speranța de viață la naștere
- gradul de libertate al individului înaintea luării unor decizii importante vitale
- gradul de generozitate al individului
- indicele de recepție al corupției în societate.
Dacă avem în vedere exclusiv țările UE din acest clasament, ca să putem face comparația cu sondajul Eurostat din acest an, constatăm că în 2018 România era pe locul 22, Ungaria pe locul 25.
Se poate polemiza, România a avansat sau Ungaria a decăzut, (vezi corupția, PIB pe cap de locuitor), însă auto-declarațiile cetățenilor spun multe, au valoare de semnal.
”Fericirea nu este un țel, ci un rezultat colateral” – Eleanor Roosevelt.
Lakatos P.
