Până acum nici în România, nici în Ungaria nu s-au organizat alegeri europarlamentare comasate cu cele locale.
Atât partidele, cât și instituțiile de sondare a opiniei publice, precum și formatorii de opinii stăpânesc cu greu această nouă situație. Niciodată nu s-au cheltuit atâtea resurse pentru măsurarea și influențarea opiniei publice.
În cele două țări sunt similare: -modificarea legilor electorale în favoarea guvernanților, instabilitatea politică, preferințe electorale rapid schimbătoare, dar sunt și particularități demne de remarcat.
În România,
partidele din actuala coaliție guvernamentală, după lungi controverse sub deviza nici cu tine, nici fără tine, au convenit să aibă listă comună la alegerile europarlamentare, pentru asigurarea stabilității și împotriva extremismului în creștere măsurat de sondajele de opinii.
Cauza principală a controverselor o constituie faptul nedeclarat, că liberalii nu au dorit să încheie o alianță care să vizeze inclusiv alegerile parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul anului, pe baza scorului nefavorabil din sondaje, care indică o superioritate consistentă social-democrată.
Ei vor hotărî pe baza rezultatelor alegerilor europarlamentare. Nu e clar cum vor determina obiectiv raportul de forțe pe baza listelor comune. Dacă vor lua în calcul voturile de pe listele pentru consilierii județeni, vor rămâne pe din afară cei 1,8 milioane de alegători din București, care votează ori lista comună, ori opoziția.
Deși după lungi discuții au convenit în persoana candidatului pentru funcția de primar general al capitalei, dar ulterior, ținând cont de cifrele din sondajele de opinii, și-au retras candidatul situat cu mult în urma celor doi contracandidați.
Ambele partide vor avea candidat propriu, cu toate că a fost necesară în ultim moment modificarea regulilor în timpul jocului. Lista pentru consiliul general va rămâne comună.
Situația UDMR nu este de invidiat. Aplicând retorica lui Viktor Orbán, (găsirea unui inamic, înlocuirea conducerii UE) a permis depunerea listei comune cu partidulețele satelit, sub lozinca unității.
Dar această unitate funcționează doar parțial la alegerile locale, unde nu s-au mai organizat prealegerile renumite de pe vremea lui Béla Markó, iar acum își face efectul lipsa de preocupare din ultimii ani pentru viața organizațiilor locale.
E sub semnul întrebării participarea maghiarilor la vot în acele localități în care nu există candidat maghiar pentru funcția de primar și unde retorica anti UE din Ungaria a prins rădăcini.
În Ungaria,
modificarea legii electorale obligă partidele din opoziție să se unească dacă vor să păstreze Budapesta.
După eșecul alegerilor din 2022, conform sondajelor de opinii formațiunile din opoziție care luptă pentru supraviețuire, adoptă strategii separate.
Din ambiția liderului (Momentum), pentru o doctrină de dreapta (Jobbik), din umor realitate (Partidul Maghiar al Câinelui cu Două Cozi), pentru o neutralitate verde (Partidul Liberal Verde), în unele sectoare din Budapesta și în câteva orașe partidele utilizează o strategie pe cont propriu ceea ce poate favoriza FIDESZ-ul.
Lista și programul coaliției Partidului Socialist, Partidului Dialog Verde și Coaliției Democratice sunt eminamente de stânga, iar în cazul succeselor se va întări poziția de lider a Coaliției Democratice, asigurând câte un mandat în PE pentru celelalte două formațiuni.
Complică situația fostul membru FIDESZ, Péter Magyar, catalogat de stânga de către propaganda guvernamentală. Viktor Orbán ar trebui să știe măcar din fotbal, că în stânga aripii de dreapta evoluează atacantul central, nu aripa stângă.
Pe post de atacant central se situează fostul soț al demisionarului ministru al justiției Judit Varga, Péter Magyar, care conform declarațiilor sale, ar colabora cu un FIDESZ fără Viktor Orbán.
Sunt în dificultate instituțiile de sondare a opiniei publice, deoarece publică cifre foarte diferite privind preferințele electoratului, ceea ce ar putea avea mai multe explicații.
Manifestația de protest din Budapesta, organizată de influencerii ca reacție protest în scandalul abuzării, la care au participat câteva zeci de mii de civili, a deschis stăvilarul exprimării libere a opiniei antiguvernamentale, în speranța unui țel nobil.
Pe această eliberare a energiei maselor și-a clădit retorica bine sincronizată Péter Magyar, care clamează atât schimbarea Guvernului cât și a opoziției. El devoalează încrengături din interiorul puterii, știute de mulți, dar crezute doar acum, când spunem cel care a făcut parte din sistem.
Uriașul interes public prezentat zilnic de mass-media este în favoarea partidului lui Péter Magyar, care poate obține astfel mai multe mandate în PE.
Sondajele telefonice rapide de opinii nu pot fi edificatoare cu privire la viitorul partidelor. Rezultatele sondajelor care reflectă dorința celui care le-a comandat, au o influență prea mare asupra opiniei publice și a deciziilor partidelor, dar acest lucru doar ulterior se poate dovedi.
Oricum, zarurile au fost aruncate.
Lakatos P.
