Economia șubrezită a Uniunii Economice, care pe termen mediu nu revine pe traiectoria ascendentă de înaintea pandemiei de COVID-19, se poziționează diferențiat în centrul atenției din țările Uniunii.
Altele sunt temele primordiale în acele state, în care creșterea PIB-ului în trimestrul III al anului 2024, comparativ cu anul anterior, depășește media UE de 0,9% (Spania 3,4%, Lituania 2,3%, Portugalia 1,9%).
Acolo, unde se constată recesiune, (Germania,-0,2%, Ungaria -0,7%, Letonia -1,4%), guvernele reacționează diferențiat, în funcție de situația lor internă.
În Germania, cancelarul Olaf Scholz a declarat că ar fi dispus să solicite un vot de încredere în parlament înainte de Crăciun, o măsură care ar deschide calea pentru alegeri anticipate în urma prăbuşirii coaliţiei sale guvernamentale tripartite, din cauza neînţelegerilor privind sumele pe care guvernul ar trebui să le cheltuiască pentru a stimula creşterea economică şi pentru a sprijini Ucraina.
Pragmatism german, măsuri urgente pentru a nu fi prea târziu.
În Ungaria, unde economia în ultimii cinci ani a treia oară cade în recesiune, fiind din ce în ce mai departe de scopul anunțat de premier de creștere anuală de 3-6%, situația e alta.
Guvernul, din a doua jumătate a anului 2023, tot promite creștere economică, amânat acum pentru prima jumătate a anului 2025, fără a se concentra pe problemele structurale importante ale economiei (preluarea tehnologiilor noi, prețurile mari ale energiei, etc.).
Are loc o intensă divagație guvernamentală.(Divagația e o tehnică comunicațională. A face o divagație: a se abate de la tema luată în discuție, a vorbi aiurea, a bate câmpii.)
Conform guvernului ungar, recesiunea de 0,7% este cauzată de declinul economiei germane, de sancțiunile impuse Rusiei, de scăderea consumului intern, deși analiștii economici de marcă arată, că recesiunea e consecința sistării accesului parțial la fondurile UE, de lipsa resurselor bugetare, de slaba productivitate a muncii, respectiv de lipsa predictibilității.
În România, divagația în politica economică se manifestă prin opacitate, lipsă de transparență, neexistând un program coerent pe termen mediu, dat publicității.
Scopul primordial e alegerea șefului statului, de aceea partidele, ca să maximizeze șansa candidatului lor, operează exclusiv cu promisiuni atractive, acuzând concurența, că după alegeri va aplica măsuri restrictive. (de altfel absolut necesare).
Sunt unii care și cred, deoarece vor să creadă.
Lakatos P.
